inaudibil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. inaudible)
Etimologie: (fr. inaudible)
1. care nu se poate auzi, neaudibil; (prin ext.) imperceptibil.
2. greu de auzit din cauza calității slabe a sunetului.
3. (și figurat) greu de ascultat din cauza caracterului său neplăcut, insuportabil.
4. (figurat) al cărui mesaj este confuz, de neînțeles.
5. (antonime) audibil, auzibil.